De două ori mai puțini medici, față de acum cinci ani, au solicitat organizației lor profesionale actele obligatorii pentru a putea profesa în străinătate. Într-un document recent, Banca Națională a României analizează factorii care determină emigrația personalului medical, ce nu nu țin doar de aspectele de natură salarială, chiar dacă salariile sunt mult peste media din țară, cât și de cosiderente de natură psihologică.
Colegiul Medicilor din România (CMR) a emis în anul 2021 776 de Certificate Profesionale Curente, care reprezinteă documentul oficial pe baza căruia se poate exercita profesia în afara României, potrivit publicției Ro Health Review.
Numărul este în scădere față de anul 2020, primul an al pandemiei de COVID-19, dar și față de anii precedenți. Datele datele oficiale începând din 2016, publicate de CMR indică un trend descendent.
Astfel, conform datelor CMR, pentru perioada 2016-2020:
CMR menționează că situația statistică din anii 2016, 2017, 2018 și primele trei luni din anul 2019 a fost întocmită în baza raportărilor colegiilor teritoriale ale Colegiului Medicilor din România, iar începând cu luna aprilie 2019, situația statistică este întocmită direct din aplicația informatică a Colegiului Medicilor din România realizată pe baza înregistrărilor colegiilor teritoriale.
Potrivit CMR, certificatul profesional curent (GOOD STANDING) este documentul eliberat la cererea medicului (ori la cererea autorității competente omoloage dintr-un alt stat) și cuprinde datele personale relevante cu privire la onorabilitatea, moralitate și competența cu care își poate exercita profesia medicul care deține sau a deținut în trecut calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România (C.M.R.).
Potrivit prevederilor legale, medicii au obligația să solicite eliberarea GOOD STANDING – ului în vederea:
Certificatul profesional curent se acordă doar membrilor Colegiului Medicilor din România.
Piața muncii din România înregistrează dezechilibre în creștere, iar capacitatea sistemului sanitar de a face față pandemiei este amenințată de deficitul creat prin emigrarea masivă a cadrelor medicale, indică o analiză din cel mai recent număr al publicației „România – Zona Euro Monitor” a Băncii Naționale a României.
Potrivit BNR, într-un top al țărilor din care provin medicii străini care lucrează în state membre OECD, medicii care provin din România sunt pe locul cinci, în urma Indiei, Chinei, Pakistanului și Germaniei. Conform OECD, la nivelul anilor 2015/2016, în statele membre OECD activau peste 21 000 de medici născuți și educați în România, la care se adăugau tot atâtea cadre medicale cu studii medii provenite din România.
BNR arată că numărul medicilor (exclusiv stomatologi) care profesează în România, conform datelor din Anuarul statistic al României, era în anul 2019 de 63.303, iar nmărul absolvenților care rămân să profeseze în România reușește să asigure o structură pe grupe de vârste a medicilor relativ tânără, comparativ cu alte state din UE62.
În România, unul din doi medici are vârsta mai mică de 45 de ani. Pe de altă parte, există țări în care mai mult de o treime dintre medici se încadrează în grupa de vârstă 55-64 de ani (așa cum este cazul în Germania, Italia sau Franța), iar dacă la aceasta se adaugă presiunea emigrației medicilor, necesitatea de a atrage medici din alte state membre este din ce în ce mai mare.
Confirm analizei BNR, numărul medicilor care și-au procurat documentele necesare practicării meseriei în alte state în perioada 2019-2020 se apropie de numărul absolvenților de medicină dintr-un an.
Salariile medicilor au crescut în anul 2018, dar acest lucru nu a coincis cu o scădere semnificativă a numărului de medici care pleacă să profeseze în alte state. Salariile pentru medicii rezidenți au crescut de la o valoare brută de 3.065 de lei în anul 2017, la aproximativ 7.500 de lei în anul 2018, respectiv aproape 8.000 de lei în anul 2020.
BNR arată în analiza citată că viitorii medici rezidenți sunt atrași încă din ultimii ani de facultate cu salarii care încep de la 2.000 de euro în state precum Franța, Belgia, Țările de Jos sau Suedia.
Câștigurile salariale anuale medii brute pentru medici variază în statele membre UE de la:
Conform sursei citate, factorii care determină emigrația personalului medical nu țin doar de aspectele de natură salarială, existând și costuri de natură psihologică, dar și considerații de natura realizării profesionale într-un mediu spitalicesc cu alt nivel de dotare tehnică.
Autorii analizei precizează că una dintre problemele principale din sistemul de sănătate din România este accesul cetățenilor la servicii de calitate, cauzată și de distribuția inegală a cadrelor medicale la nivelul țării.
Un indicator al numărului medicilor la mia de locuitori, indicator urmărit de Banca Mondială, arată că România se află la coada clasamentului la nivelul UE. Astfel, cifra de 3 medici la mia de locuitori în anul 2017, este inferioară mediei de 3,7 medici la 1 000 de locuitori la nivelul UE și cu o treime mai mică decât media zonei euro, de 4 medici la mia de locuitori.
Potrivit BNR, decalajele la nivelul județelor țării sunt semnificative: indicatorul – la nivelul anului 201968 – înregistrează valori maxime în marile centre universitare (6,6 la București, 6,4 pentru județul Timiș, 5,4 în județul Cluj, respectiv 4,3 la nivelul județului Iași), dar arată că există doar un medic la mia de locuitori în județul Călărași (la fel cum se întâmplă și în județele Vaslui, Dâmbovița, Ialomița și Giurgiu). Pentru majoritatea județelor țării nu există nici măcar doi medici la mia de locuitori, conform analizei BNR.